Aici puteți găsi medicul sau clinica din zona dumneavoastră pentru a discuta despre gestionarea greutății.
Ce este obezitatea?
Obezitatea este definită de profesioniștii din domeniul sănătății ca o boală complexă și progresivă, în care excesul sau distribuția anormală a grăsimii corporale crește riscul de apariție a unor afecțiuni, pe termen lung.
Cea mai comună metodă de clasificare a obezității este utilizarea Indicelui de Masă Corporală (IMC) – o măsură calculată prin împărțirea greutății în kilograme la pătratul înălțimii în metri. Pentru majoritatea oamenilor, un IMC de 25 kg/m2 sau mai mare indică un risc crescut de suprapondere și simptome asociate obezității și necesită o evaluare suplimentară. Deși IMC-ul nu este suficient pentru un diagnostic de obezitate, un IMC de 30 kg/m2 sau mai mare este asociat cu un risc cardiovascular crescut și o rată a mortalității ridicată. Oricine are un IMC de 30 kg/m2 sau mai mare ar trebui să consulte un medic pentru sprijin în gestionarea greutății.
IMC este o modalitate obiectivă de a clasifica subponderea, greutatea normală, supraponderea și obezitatea la adulți. În cadrul definiției oficiale a obezității, există diferite clasificări ale bolii.
| Clasificarea IMC | Status Subponderal - sub 18,5 kg/m² | |
| Greutate normală - 18,5–24,9 kg/m² | ||
| Status Supraponderal - 25,0–29,9 kg/m² | ||
| Obezitate Clasa I - 30,0-34,9 kg/m² | ||
| Obezitate Clasa II - 35,0–39,9 kg/m² | ||
| Obezitate Clasa III - peste 40 kg/m² |
Aceste clasificări sunt standardizate și fac parte din definiția internațională a obezității.
Care sunt simptomele asociate obezității?
În plus față de un IMC de 30 kg/m² sau mai mare, există și alte simptome care pot afecta viața de zi cu zi precum:
- Dificultate în efectuarea activităților fizice (ex: urcatul scărilor)
- Respirație îngreunată
- Transpirație excesivă
- Sforăit
- Oboseală constantă
- Dureri articulare
- Dureri de spate
- Încredere scăzută în sine
- Sentimente de izolare
- Depresie, anxietate și tulburări de dispoziție
Dacă experimentați oricare dintre aceste simptome, este recomandat să discutați cu medicul dumneavoastră.
Cum se diagnostichează obezitatea?
Diagnosticul obezității este un pas esențial în gestionarea acesteia.
Diagnosticul obezității implică evaluarea stilului de viață, istoricul medical și familial, un examen fizic și/sau teste de laborator.
Pentru a evalua stilul de viață, istoricul medical și antecedentele familiale, un profesionist din domeniul sănătății poate pune întrebări legate de:
- Istoric familial
- Dietă
- Nivel de activitate și exerciții fizice
- Tulburări alimentare
- Depresie și alte tulburări de dispoziție
- Factori genetici
- Medicație
- Stres cronic
- Fumat
Examinare fizică
Pentru un diagnostic corect, medicii pot efectua și un Sistem de Stadializare a Obezității Edmonton (EOSS), care măsoară impactul psihologic, metabolic și fizic al obezității. Acest sistem ajută medicul să stabilească un plan de tratament adecvat.
Examinarea fizică poate include:
- Măsurarea greutății, înălțimii și circumferinței taliei
- Măsurarea tensiunii arteriale
- Evaluarea prezenței bolilor asociate obezității (ex: diabet, hipertensiune, osteoartrită, boli respiratorii)
- Verificarea problemelor cutanate cauzate de obezitate (ex: acanthosis nigricans – pete întunecate pe piele, care pot indica rezistență la insulină)
Teste de laborator
Pentru a identifica semnele și simptomele asociate obezității, medicul poate recomanda diverse analize, printre care:
- Glicemie a jeun – pentru măsurarea nivelului de zahăr din sânge
- Colesterol total, HDL, LDL, trigliceride – pentru evaluarea sănătății cardiovasculare
- Acid uric – pentru verificarea funcției renale
- Evaluare endocrină și funcția tiroidiană – pentru analiza nivelurilor hormonale
- Funcția hepatică – prin teste de sânge, ecografie sau biopsie
- Evaluare pentru steatoza hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD)
- Teste de somn – pentru depistarea apneei în somn
Așteptări și opțiuni de tratament
Dacă vă confruntați cu supraponderea sau obezitatea, este posibil să fi experimentat stigmatizare. Din fericire, în prezent se fac progrese în recunoașterea obezității ca boală și în dezvoltarea unor metode eficiente de tratament.
Unele țări au creat clinici specializate în gestionarea greutății pentru tratarea supraponderii și obezității. Consultați medicul pentru a explora opțiunile de tratament disponibile.
Când discutați cu medicul despre obezitate, este posibil să abordați următoarele aspecte:
- Gradul de implicare în gestionarea greutății
- Încercările anterioare de a controla simptomele
- Beneficiile pe termen lung ale scăderii în greutate
- Riscurile și complicațiile asociate obezității
Găsiți un medic pentru a vă ajuta să gestionati eficient greutatea.
Discutați cu medicul dumneavoastră despre gestionarea greutății precum și despre opțiunile de tratament care ar putea preveni recâștigul ponderal.
Când discutați despre obezitate cu medicul dumneavoastră, acesta poate dori să discute cu dvs. care vă sunt așteptările și opțiunile de tratament pentru gestionarea obezității.
Împreună cu medicul, puteți analiza disponibilitatea dumneavoastră de a gestiona greutatea, încercările anterioare de control al simptomelor ale acestei afecțiuni, beneficiile unei scăderi în greutate sustenabile, precum și posibilele complicații și consecințe asupra sănătății asociate obezității.
Aceste clasificări reprezintă o măsurătoare standardizată și fac parte dintr-o definiție recunoscută la nivel internațional a obezității.
Ce cauzează obezitatea?
O explicație simplistă este un dezechilibru energetic, în care aportul caloric depășește consumul caloric. În realitate, obezitatea este influențată de o combinație de factori genetici, de mediu și comportamentali.
Există dovezi care sugerează că factorii genetici pot perturba mecanismele metabolice și de reglare a greutății din organism.
Pentru a înțelege mai bine obezitatea și pentru a primi sfaturi profesionale, discutați cu medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră vă poate ajuta să gestionați greutatea într-un mod sănătos și sustenabil.
Referinte
- Wharton, S, Lau, D et al. Obesity in adults: a clinical practice guideline. Canadian Medical Association Journal. 2020; 192(31) 875-891
- Rueda-Clausen CF, Poddar M, Lear SA, Poirier P, Sharma AM. Canadian Adult Obesity Clinical Practice Guidelines: Assessment of People Living with Obesity. https://obesitycanada.ca/guidelines/assessment/. Last accessed: 22 November 2022
- Lopez-Jimenez F, Almahmeed W et al. Obesity and cardiovascular disease: mechanistic insights and management strategies. A joint position paper by the World Heart Federation and World Obesity Federation. Eur J Prev Cardiol. 2022; 0 1-20
- Obesity. NHS. https://nhs.uk/conditions/obesity/. Last accessed: 22 November 2022
- Clemens EL et al. Diagnosing Obesity as a First Step to Weight Loss: An Observational Study. Obesity 28(12):2305-2309.
- Yumuk V et al. European Guidelines for Obesity Management in Adults. Obesity Facts 2015; 8(6):402-424.
- de Wit LM et al. Depressive and anxiety disorders and the association with obesity, physical, and social activities. Depression and anxiety 2010; 27(11):1057-1065
- Caterson, ID, Alfadda, AA et al. Gaps to bridge: Misalignment between perception, reality and actions in obesity. Diabetes Obes Metab 2019; 21: 1914-1924
- Kirk SFL, Ramos Salas X, Alberga AS, Russell-Mayhew S. Canadian Adult Obesity Clinical Practice Guidelines: Reducing Weight Bias in Obesity Management, Practice and Policy. Available from: https://obesitycanada.ca/guidelines/weightbias. Last accessed: 22 November 2022
- Blüher M. Obesity: global epidemiology and pathogenesis. Nature Reviews Endocrinology 2019; 15:288–298
RO25OB00040, martie 2025
