Nu decidem noi dacă ne este foame sau simțim sațietate
De obicei, nu decidem în mod conștient dacă ne este foame sau suntem sătui după o masă, nu-i așa? Pur și simplu simțim una dintre aceste senzații la momentul potrivit și acționăm în consecință.
De asemenea, nu putem înțelege pe deplin de ce preferăm o tabletă de ciocolată în locul unui măr verde pentru o gustare de după-amiază, deși dimineața ne-am propus ferm să facem alegeri sănătoase.
Așadar, comportamentul nostru alimentar și alegerile alimentare nu sunt complet sub controlul nostru conștient și uneori contravin intențiilor noastre. În acest caz, ce alte forțe sunt implicate, cum funcționează acestea și de ce ne sabotează adesea planurile?
„Nevoia de a găsi combustibil pentru a genera energie este un impuls fundamental în biologia tuturor organismelor vii: toți avem nevoie de hrană pentru a supraviețui. Prin urmare, nu este surprinzător că organismul nostru are un sistem atât de complex de control al aportului alimentar, condus de hormoni”, explică Joseph Proietto, profesor de medicină la Universitatea din Melbourne.
Hormonii acționează ca mesageri chimici între corp și creier, coordonând comportamentul alimentar și alegerile alimentare.
Acești hormoni circulă în sânge și provin din diferite țesuturi implicate în aportul și stocarea energiei, inclusiv:
- Intestinul (care primește și digeră alimentele)
- Țesutul adipos (care stochează energia sub formă de grăsime)
- Pancreasul (care produce hormoni implicați în stocarea energiei, cum ar fi insulina)
„Nevoia de a găsi combustibil pentru a genera energie este un impuls profund în cadrul biologiei tuturor organismelor vii: toți avem nevoie de hrană pentru a supraviețui. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că organismul nostru are un sistem atât de complex de control al aportului alimentar, condus de hormoni.”
-Profesorul Joseph Proietto, Universitatea din Melbourne.
Există hormoni care stimulează foamea, denumiți generic "hormonii foamei" și hormoni care induc sațietatea, denumiți "hormonii sațietății".
Mai jos găsiți o reprezentare simplificată a hormonilor implicați în reglarea apetitului. În ea puteți vedea unde sunt eliberați diferiți hormoni de către organism și cum vă afectează apetitul.
După o masă, stomacul nostru reduce dorința de a mânca prin scăderea producției hormonului foamei și trimiterea unui semnal către creier pentru a ne opri din mâncat. În același timp, nivelurile hormonilor sațietății cresc, atingând un nivel maxim între 30 și 60 de minute după masă.
Acest joc dinamic al semnalelor hormonale ajută creierul să regleze comportamentul alimentar. Există, de asemenea, un alt set de hormoni care ne pot influența alegerile alimentare și ne pot motiva să mâncăm, chiar și în absența foamei fizice.