Nu decidem noi dacă ne este foame sau simțim sațietate
De obicei, nu decidem în mod conștient dacă ne este foame sau suntem
sătui după o masă, nu-i așa? Pur și simplu simțim una dintre aceste
senzații la momentul potrivit și acționăm în consecință.
De asemenea, nu putem înțelege pe deplin de ce preferăm o tabletă de
ciocolată în locul unui măr verde pentru o gustare de după-amiază,
deși dimineața ne-am propus ferm să facem alegeri sănătoase.
Așadar, comportamentul nostru alimentar și alegerile alimentare nu
sunt complet sub controlul nostru conștient și uneori contravin
intențiilor noastre. În acest caz, ce alte forțe sunt implicate, cum
funcționează acestea și de ce ne sabotează adesea planurile?
„Nevoia de a găsi combustibil pentru a genera energie este un impuls
fundamental în biologia tuturor organismelor vii: toți avem nevoie de
hrană pentru a supraviețui. Prin urmare, nu este surprinzător că
organismul nostru are un sistem atât de complex de control al
aportului alimentar, condus de hormoni”, explică Joseph Proietto,
profesor de medicină la Universitatea din Melbourne.
Hormonii acționează ca mesageri chimici între corp și creier,
coordonând comportamentul alimentar și alegerile alimentare.
Acești hormoni circulă în sânge și provin din diferite țesuturi
implicate în aportul și stocarea energiei, inclusiv:
-
Intestinul (care primește și digeră alimentele)
-
Țesutul adipos (care stochează energia sub formă de
grăsime)
-
Pancreasul (care produce hormoni implicați în stocarea
energiei, cum ar fi insulina)
„Nevoia de a găsi combustibil pentru a genera energie este un impuls
profund în cadrul biologiei tuturor organismelor vii: toți avem nevoie
de hrană pentru a supraviețui. Prin urmare, nu este surprinzător
faptul că organismul nostru are un sistem atât de complex de control
al aportului alimentar, condus de hormoni.”
-Profesorul Joseph Proietto, Universitatea din Melbourne.
Există hormoni care stimulează foamea, denumiți generic
"hormonii foamei" și hormoni care induc sațietatea, denumiți
"hormonii sațietății".
Mai jos găsiți o reprezentare simplificată a hormonilor implicați în
reglarea apetitului. În ea puteți vedea unde sunt eliberați diferiți
hormoni de către organism și cum vă afectează apetitul.
După o masă, stomacul nostru reduce dorința de a mânca prin scăderea
producției hormonului foamei și trimiterea unui semnal către creier
pentru a ne opri din mâncat. În același timp, nivelurile hormonilor
sațietății cresc, atingând un nivel maxim între 30 și 60 de minute
după masă.
Acest joc dinamic al semnalelor hormonale ajută creierul să regleze
comportamentul alimentar. Există, de asemenea, un alt set de hormoni
care ne pot influența alegerile alimentare și ne pot motiva să
mâncăm, chiar și în absența foamei fizice.