Go to the page content

Înțelegerea rezultatului IMC- Indicele de Masă Corporală

Istoria IMC

IMC a fost conceput de matematicianul belgian, Lambert Adolphe Jacques Quetelet, la mijlocul secolului al XIX-lea.

În ciuda faptului că nu este medic, Quetelet a introdus conceptul de medie socială. El a remarcat relația dintre greutate și înălțime în ceea ce a fost cunoscut mai întâi sub numele de „Indexul Quetelet”.

Keys și colaboratorii au popularizat conceptul, descriindu-l ca indice de masă corporală și folosindu-l drept criteriu de clasificare a populației din studii.

IMC a fost adoptat în practicile medicale moderne, în special în societățile occidentale care înregistrează o prevalență crescută sau în creștere a obezității.

Ce este IMC-ul?

Indicele de masă corporală (IMC) este un indice greutate - înălțime care clasifică subponderea, normoponderea, supraponderea și obezitatea la adulți. Este folosit ca o modalitate de măsurare a grăsimii corporale. IMC este calculat prin împărțirea greutății în kilograme la pătratul înălțimii în metri (valorile IMC reprezintă unități de kg/m2). Există diferite categorii de IMC, prezentate în detaliu mai jos.

Imaginea este un model

Interval IMC subpondere

IMCsub 18,5 kg/m2

Persoanele care se încadrează în această categorie sunt clasificate ca subponderale.

A fi subponderal ar putea fi un semn că nu mănânci sufficient, însă poate indica o afecțiune medicală subiacentă. A fi subponderal nu implică neapărat probleme de sănătate. Ca în cazul tuturor persoanelor, este recomandat să faceți un control medical de rutină pentru a vă monitoriza sănătatea.

 

Intervalul IMC cu greutate normală

MC cu valori între 18,5 kg/m2 și 24,9 kg/m2

Daca IMC-ul dumneavoastră se situează în acest interval, comunitatea medicală recomandă să vă mențineți greutatea în acești parametri.

 

Intervalul IMC pentru suprapondere

IMC cu valori cuprinse între 25 kg/m2 și 29,9 kg/m2

Persoanele din această categorie pot fi expuse riscului de a dezvolta obezitate.

De asemenea, poate exista riscul de a avea deja probleme de sănătate care să se agraveze în timp sau de a  dezvolta alte probleme de sănătate. Bazându-se pe intervalele IMC pentru suprapondere, ghidurile clinice internaționale pentru gestionarea obezității la adulți, oferă următoarele  recomandări. 

IMC între 25 kg/m2 și 27 kg/m2

Persoanele care nu au probleme de sănătate legate de greutate (de exemplu, hipertensiune arterială sau colesterol ridicat) sunt încurajate să mănânce sănătos și să își intensifice activitatea fizică pentru a preveni creșterea în greutate în continuare.

IMC între 27 kg/m2 și 29,9 kg/m2

Persoanelor din acest interval care au și comorbidități asociate (probleme de sănătate asociate obezității) li se va recomanda probabil să își gestioneze greutatea prin identificare soluțiilor potrivite, ca adjuvant la stilul de viață, precum farmacoterapia.

Identificarea soluțiilor potrivite împreună cu medicul dumneavoastră, alături de un stil de viață sănătos, vă pot sprijini în eforturile de scădere ponderală, pot contribui la îmbunătățirea sănătății și calității vieții dvs.

Clasificarea obezității

Există trei clase de obezitate bazate pe intervalele IMC:

Clasificare  IMC
 Clasa I 30,0–34,9 kg/m2  
 Clasa II 35,0–39,9 kg/m2  
 Clasa III Peste 40 kg/m2  

Intervalele IMC se bazează pe efectul pe care îl are excesul de grăsime asupra unei persoane în ceea ce privește sănătatea, speranța de viață și riscul de a dezvolta complicații  asociate  excesului ponderal.


Rezultat IMC: 30,0 kg/m2 sau mai mare
Persoanele care au un IMC egal sau mai mare de 30 kg/m2 suferă de obezitate.

Organizațiile din domeniul sănătății recunosc acum obezitatea ca o boală cronică, dar care poate fi tratată folosind o abordare multidisciplinară de tratament pentru scădere în greutate.

Pe măsură ce Indicele de Masă Corporală  crește în intervalul considerat ca fiind de obezitate, crește și factorul de risc asociat de a dezvolta anumite boli cronice.

IMC mai mare (mai mare sau egal cu 30 kg/m2) se asociază  semnificativ statistic cu mai multe afecțiuni medicale. Aceste afecțiuni includ, dar nu se limitează la: boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, osteoartrita și diverse tipuri de cancer.

IMC nu este un diagnostic de obezitate, ci poate fi folosit pentru a identifica riscurile pentru sănătate.

Persoanele cu un IMC egal sau peste 30 kg/m2 sunt încurajate să consulte un medic specializat în gestionarea problemelor de greutate.

Există diverse opțiuni de tratament dovedite științific pentru obezitate. Opțiunile de tratament depind de nevoile specifice ale individului, de starea actuală de sănătate a acestuia și de prezența complicațiilor determinate  de excesul de greutate asupra sănătății.

Tratamentele pot include o combinație a următoarelor opțiuni:

  • Alimentație sănătoasă
  • Activitate fizică crescută
  • Terapie comportamentală
  • Diete cu aport caloric scăzut
  • Farmacoterapia
  • Chirurgie bariatrică*

*Chirurgia bariatrică este luată în considerare pentru adulții cu un IMC de 40 kg/m2 sau peste sau pentru adulții cu un IMC de peste 35 kg/m2 care au și comorbidități (afecțiuni asociate greutății).

Disclaimer: Aceste informații nu înlocuiesc sfatul unui medic. Dacă aveți întrebări cu privire la sănătatea dumneavoastră, ar trebui să vă adresați medicului dumneavoastră.

De ce este important IMC?

Obezitatea este o boală cronică care necesită îngrijiri medicale. Pentru majoritatea populațiilor, supraponderea sau obezitatea (IMC mai mare sau egal cu 25) este asociată cu un risc crescut de comorbidități și un risc mai crescut de mortalitate.

Screeningurile pentru obezitate pot lua în considerare nivelul pragului IMC. Obezitatea poate fi, de asemenea, un indicator al potențialelor probleme de sănătate viitoare care pot necesita sfaturi medicale.

În general, cu cât IMC este mai mare în intervalul considerat obezitate cu atât este mai mare riscul de a dezvolta alte boli cronice legate de obezitate, inclusiv :

  • Diabetul zaharat de tip II
  • Boala cardiovasculară
  • Accident vascular cerebral
  • Hipertensiune arterială
  • Infertilitate
  • Depresie și anxietate
  • Boală coronariană
  • Dislipidemie
  • Steatohepatită asociată disfuncției metabolice (MASH)
  • Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
  • Sindromul metabolic (MetS)
  • Incontinență urinară
  • Apnee obstructivă în somn și probleme de respirație
  • Boala cronică de rinichi
  • Diverse tipuri de cancer: inclusiv, dar fără a se limita la - cancer de sân, colon, endometrial, esofagian, rinichi, ovarian și pancreatic
  • Osteoartrita genunchiului
  • Boala biliară
  • Tromboză
  • Gută

Dacă sunteți îngrijorat de oricare dintre aceste boli și de modul în care acestea se leagă de IMC, consultați-vă cu medicul pentru informații suplimentare și evaluare.


IMC poate induce în eroare în anumite cazuri. Cercetările au arătat că IMC are un grad mai mic de precizie în a prezice riscurile de îmbolnăvire pentru unele grupuri de oameni:

  • Vârstnici
  • Sportivii
  • Oameni de statură înaltă sau mică
  • Tipuri de corp cu mai multă masă musculară

De exemplu, în anumite grupuri, cum ar fi sportivii de performanță sau culturiștii, un IMC crescut nu se corelează direct cu starea lor de sănătate. Masa musculară crescută și, prin urmare, greutatea generează un IMC crescut.

Tabelul de mai jos arată modul în care procentele medii de grăsime corporală diferă în funcție de grupuri și categorii specifice:

Descriere  Bărbați  Femei
 Grăsime esențială  2 - 5 %  10 - 13 %
 Sportivii  6 - 13 %  14 - 20 %
 Fitness  14 - 17 %  21 - 24 %
 În limite acceptabile  18 - 24 %  25 - 31 %
 Obezitate  >25 %  >32 %

IMC și calculul acestui în funcție de gen

În prezent, nu există un calcul individual al IMC pentru femei și bărbați. Cu toate acestea, deși genul nu este luat în considerare în calculele IMC, diferențele fiziologice dintre sexe pot implica o diferență în gradul de risc aferent unui anumit IMC.

Bărbați:
În ceea ce privește distribuția greutății, s-a raportat că bărbații au tendința de a acumula grăsime corporală în partea superioară a corpului, inclusiv în abdomen.

Obezitatea abdominală și concentrațiile mai mari de grăsime viscerală la bărbați duc la un risc mai mare de boli de inimă și diabet zaharat de tip 2.

Femei:
În timp ce femeile tind să aibă un procent mai mare de grăsime corporală decât bărbații, depozitele de grăsime la femei tind să fie distribuite în șolduri și fese.

Datorită diferențelor de depunere de grăsime, femeile pot prezenta un risc mai mic de comorbidități asociate cu obezitatea în comparație cu bărbații la același IMC sau similar.

IMC și vârstă

Calculele IMC pentru adulți nu iau în considerare vârsta. Cu toate acestea, cercetările sugerează că, deși obezitatea crește riscul de mortalitate la orice vârstă, această corelație este mult mai puternică la persoanele sub 50 de ani.

Creșterea accelerată în greutate în copilărie implică o creștere suplimentară în greutate în timpul adolescenței și la vârsta adultă. Prin urmare, creșterea în greutate în copilărie este un indicator puternic al obezității la vârsta adultă. Un studiu arată că 40% dintre copiii cu obezitate vor deveni adulți care suferă de obezitate.

În timp ce IMC este interpretat diferit pentru copii și adolescenți în comparație cu adulți, dovezile tot mai mari sugerează ce liniile directoare pentru IMC ar trebui să fie specifice vârstei și pentru populațiile adulte.

Copii și adolescenți

Interpretarea IMC la copii și adolescenți este specifică atât vârstei, cât și sexului. Acest lucru se datorează faptului că fetele și băieții se dezvoltă în ritmuri diferite, grăsimea corporală variind în perioadele de dezvoltare, cum ar fi pubertatea.

Obezitatea în copilărie s-a dovedit a fi un predictor puternic al diferitelor boli legate de obezitate, cum ar fi diabetul de tip 2, dislipidemia și apneea în somn. Copiii care suferă de obezitate sunt, de asemenea, mai predispuși să sufere de stres psihologic. Aceasta poate include stima de sine scăzută, tulburări de anxietate și simptome depresive.

Dacă sunteți un părinte preocupat de sănătatea copilului dumneavoastră în raport cu greutatea acestuia, consultați medicul pentru îndrumări privind gestionarea greutății și posibilele opțiuni de tratament.

Adult în vârstă

Compoziția corpului nostru se schimbă în mod natural odată cu vârsta. O creștere a grăsimii corporale este probabil să apară la vârsta adultă, în timp ce masa musculară totală scade, de asemenea, odată cu vârsta.

Masa și forța musculară sunt considerate importante pentru menținerea activității fizice.

Calculul standard al IMC poate subestima sau supraestima cantitatea de grăsime în exces la   persoanele în vârstă. Prin urmare, evaluări precum circumferința taliei au fost recomandate ca opțiuni mai bune atunci când se măsoară grăsimea corporală la vârstnici.

Diagnosticul obezității

Diagnosticul obezității nu ar trebui să se limiteze doar la măsurarea IMC. Cu toate acestea, IMC poate ajuta la identificarea persoanelor care ar beneficia de  îmbunătățiri ale sănătății ca urmare a gestionarii greutății. Testele de diagnostic sunt adesea solicitate în timpul evaluărilor inițiale ale obezității, cu scopul de a descoperi probleme metabolice și de a personaliza opțiunile de tratament. Evaluarea în vederea diagnosticului va implica de obicei diverse tipuri de teste de laborator :

  • Evaluarea funcției renale (creatinină, eGFR)
  •  HbA1C
  • Colesterol total, HDL- și LDL-colesterol, trigliceride
  • Alanina aminotransferaza (ALT)
  • Screening pentru cancer adecvat vârstei

Pe lângă aceste teste, medicii  pot adopta o abordare mai amănunțită de diagnostic pentru a înțelege cauzele care stau la baza obezității. O abordare amănunțită urmărește să descopere potențiali factori care contribuie la obezitatea unei persoane și, prin urmare, să ofere un program de tratament individualizat.

Consultați-vă medicul dacă doriți să aflați mai multe detalii despre ce presupune un diagnostic complet al obezității.

Circumferința abdominală vs IMC

Pentru a obține o mai bună înțelegere a stării de sănătate, pot fi efectuate alte diagnostice și măsurători alături de IMC (de exemplu, circumferința taliei).

Circumferința abdominală (circumferința taliei) este o metodă de măsurare indirectă a grăsimii abdominale, în timp ce IMC este o reprezentare a grăsimii corporale totale. Prin urmare, circumferința taliei a fost citată ca o măsură mai precisă a riscului pentru sănătate asociat obezității, cum ar fi comorbiditățile și mortalitatea.

Cercetătorii au recomandat ca circumferința taliei să fie utilizată împreună cu IMC pentru a evalua mai precis factorii de risc pentru sănătate ai unei persoane.

Indiferent de valoarea IMC, ar trebui să vă consultați medicul dacă aveți îngrijorări cu privire la sănătatea dumneavoastră.

Programele de gestionare a greutății pot fi relevante dacă circumferința dvs abdominală. este sau depășește următoarele valori:

  • Barbati:  94 cm sau mai mult
  • Femei 80 cm  sau mai mult

Valori ale  mai mari ale circumferințele taliei sunt asociate cu un risc mai mare pentru sănătate. Poate ar trebui să luați în considerare un program de tratament pentru gestionarea obezității dacă valoarea taliei dumneavoastră depășește valorile:

  • Barbati:102 cm sau mai mult
  • Femei:88 cm sau mai mult

Este posibil să ai un IMC mai mare și să fii sănătos?

De obicei, persoanele care suferă de obezitate prezintă o varietate de afecțiuni cunoscute în mod colectiv sub numele de sindrom metabolic.

Screening-ul pentru sindromul metabolic este recomandat pentru majoritatea persoanelor cu o valoare mai mare a IMC.

Aceasta implică identificarea factorilor de risc metabolici asociați cu obezitatea, inclusiv următorii:

  • Circumferința taliei
  • Niveluri ridicate de trigliceride
  • nivelurile „bune” de colesterol HDL
  • nivelurile de colesterol LDL „rău”.
  • Hipertensiunea arterială
  • Nivel ridicat de zahăr din sânge

Cel puțin trei factori de risc metabolic trebuie să fie prezenți pentru a vi se pune un diagnostic desindrom metabolic. Ca atare, sindromul metabolic este definit ca un grup de afecțiuni și poate crește riscul de boli de inimă, diabet zaharat de tip 2 și accident vascular cerebral.

Sănătatea metabolică și obezitatea

Legătura dintre obezitate și complicațiile legate de obezitate este puternică, dar nu absolută.

Unele persoane cu obezitate nu prezintă sindrom metabolic și sunt raportate ca având riscuri limitate pentru sănătate la un IMC mai mare. Acest grup este definit ca indivizi cu obezitate sănătoși din punct de vedere metabolic.

Aceste persoane au un risc mai mic de a dezvolta diabet și boli de inimă în comparație cu alte persoane cu obezitate care suferă de sindrom metabolic.

Cu toate acestea, ghidurile clinice precizează că persoanele sănătoase din punct de vedere metabolic care trăiesc cu obezitate nu pot fi considerate „sănătoase din punct de vedere medical”. Aceștia prezintă un risc mai mare de mortalitate, precum și alte afecțiuni non-metabolice, cum ar fi depresia, durerile de spate și apneea în somn.

În ciuda absenței factorilor de risc metabolici, într-un studiu s-a constatat că persoanele sănătoase din punct de vedere metabolic care trăiesc cu obezitate sunt susceptibile de a dezvolta tulburări metabolice în decurs de 10 ani. Aceasta înseamnă că aceștia sunt încă expuși riscului de a evolua către o stare metabolică nesănătoasă.

Dacă nu prezentați simptome de boală cronică asociate cu obezitatea, puteți lua în considerare consultarea medicului dumneavoastră pentru a vă evalua factorii de risc metabolic.

Adoptarea unui stil de viață mai sănătos poate ajuta acest grup de risc să prevină complicațiile medicale și să evite creșterea suplimentară în greutate.

Limitările IMC

IMC este o măsurătoare simplă și obiectivă, care poate fi efectuată cu ușurință de către un medic sau de orice persoană preocupată de sănătatea sa.

Cu toate acestea, dincolo de limitările discutate anterior, puteți considera, de asemenea, că măsurătorile IMC nu țin cont de următoarele:

  • Factori de risc ereditari asociați cu boli legate de obezitate, cum ar fi sindromul metabolic.
  • Stilul de viață și factorii de mediu , alții decât obezitatea, care pot contribui la riscul de boli cronice.
  • Distribuția individuală a grăsimii corporale.

De asemenea, este important să ne amintim că obezitatea nu este un indicator definitiv al stării de sănătate, la fel cum a avea o greutate „normală” nu înseamnă că sunteți o persoană perfect sănătoasă.

IMC-ul dvs. nu vă definește, dar cunoașterea și înțelegerea IMC-ului dvs poate fi un instrument puternic pentru a vă controla propria stare de sănătate.

Discutați cu medicul dumneavoastră despre gestionarea greutății, starea de sănătate și pentru a identifica soluțiile potrivite pentru dvs.

Referințe
  • Rueda-Clausen, C F et al, “Assessment of People Living with Obesity,” Can. Adult Obes. Clin. Pract. Guidel., pp. 1–17, 2020, [Online]. Available: http://obesitycanada.ca/wp-content/uploads/2020/09/6-Obesity-Assessment-v5-with-links.pdf
  • Yumuk, V et al, “European Guidelines for Obesity Management in Adults” Obes Facts. 2015 Dec; 8(6): 402–424. Published online 2015 Dec 5. doi: 10.1159/000442721
  • Garvey, W T et al, “American Association of Clinical Endocrinologists and American College of Endocrinology comprehensive clinical practice guidelines for medical care of patients with obesity.” Endocrine Practice 2016;22:1–203. DOI:https://doi.org/10.4158/EP161365.GL
  • Guh, D P et al, “The incidence of co-morbidities related to obesity and overweight: A systematic review and meta-analysis,” BMC Public Health, vol. 9, no. 1, p. 88, 2009, doi: 10.1186/1471-2458-9-88.
  • Prospective Studies Collaboration, “Body-mass index and cause-specific mortality in 900000 adults: collaborative analyses of 57 prospective studies,” Lancet, vol. 373, no. 9669, pp. 1083–1096, Mar. 2009, doi: 10.1016/S0140-6736(09)60318-4.
  • “Obesity Screening – Medline Plus, U.S. National Library of Medicine” Available: https://medlineplus.gov/lab-tests/obesity-screening/
  • “Assessing Your Weight and Health Risk – National Heart, Lung, and Blood Association – U.S. Department of Health & Human Services” Available: https://www.nhlbi.nih.gov/health/educational/lose_wt/risk.htm
  • Hussain, A et al, “Type 2 Diabetes and obesity: A review” Journal of Diabetology, June 2010; 2:1
  • Katzmarzyk, P T et al, “Body mass index and risk of cardiovascular disease, cancer and all-cause mortality” Can. J. Public Health, vol. 103, no. 2, pp. 147–151, 2012, doi: 10.1007/BF03404221.
  • Kurth, T et al, “Prospective Study of Body Mass Index and Risk of Stroke in Apparently Healthy Women,” Circulation, vol. 111, no. 15, pp. 1992–1998, Apr. 2005, doi: 10.1161/01.CIR.0000161822.83163.B6.
  • Landi, F et al, “Body Mass Index is Strongly Associated with Hypertension: Results from the Longevity Check-Up 7+ Study” Nutrients. 2018 Dec; 10(12): 1976. Published online 2018 Dec 13. doi: 10.3390/nu10121976
  • Dağ, Z Ö et al, “Impact of obesity on infertility in women,” J. Turkish Ger. Gynecol. Assoc., vol. 16, no. 2, pp. 111–117, Jun. 2015, doi: 10.5152/jtgga.2015.15232.
  • Moussa, O M et al, “Effect of body mass index on depression in a UK cohort of 363037 obese patients: A longitudinal analysis of transition,” Clin. Obes., vol. 9, no. 3, p. e12305, Jun. 2019, doi: https://doi.org/10.1111/cob.12305.
  • Zhao, G et al, “Depression and anxiety among US adults: associations with body mass index,” Int. J. Obes., vol. 33, no. 2, pp. 257–266, 2009, doi: 10.1038/ijo.2008.268.
  • Lamon-Fava, S et al, “Impact of Body Mass Index on Coronary Heart Disease Risk Factors in Men and Women,” Arterioscler. Thromb. Vasc. Biol., vol. 16, no. 12, pp. 1509–1515, Dec. 1996, doi: 10.1161/01.ATV.16.12.1509.
  • Van Hemelrijck, M et al, “Longitudinal study of body mass index, dyslipidemia, hyperglycemia, and hypertension in 60,000 men and women in Sweden and Austria” Published: June 13, 2018https://doi.org/10.1371/journal.pone.0197830
  • Loomis, A K et al, “Body Mass Index and Risk of Nonalcoholic Fatty Liver Disease: Two Electronic Health Record Prospective Studies,” J. Clin. Endocrinol. Metab., vol. 101, no. 3, pp. 945–952, Mar. 2016, doi: 10.1210/jc.2015-3444.
  • Zafar, S et al, “Correlation of gastroesophageal reflux disease symptoms with body mass index,” Saudi J. Gastroenterol., vol. 14, no. 2, pp. 53–57, Apr. 2008, doi: 10.4103/1319-3767.39618.
  • Han, T S et al, “A clinical perspective of obesity, metabolic syndrome and cardiovascular disease,” JRSM Cardiovasc. Dis., vol. 5, pp. 2048004016633371–2048004016633371, Feb. 2016, doi: 10.1177/2048004016633371.
  • Subak, L L et al, “Obesity and Urinary Incontinence: Epidemiology and Clinical Research Update” J Urol. 2009 Dec; 182(6 Suppl): S2–S7 doi: 10.1016/j.juro.2009.08.071
  • Romero-Corral, A et al, “Interactions Between Obesity and Obstructive Sleep Apnea - Implications for Treatment” Chest. 2010 Mar; 137(3): 711–719. doi: 10.1378/chest.09-0360
  • Herrington, W G et al, “Body-mass index and risk of advanced chronic kidney disease: Prospective analyses from a primary care cohort of 1.4 million adults in England,” PLoS One, vol. 12, no. 3, p. e0173515, Mar. 2017, [Online]. Available: https://doi.org/10.1371/journal.pone.0173515.
  • Bhaskaran, K et al, “Body-mass index and risk of 22 specific cancers: a population-based cohort study of 5.24 million UK adults,” Lancet, vol. 384, no. 9945, pp. 755–765, Aug. 2014, doi: 10.1016/S0140-6736(14)60892-8.
  • Zheng, H et al, “Body mass index and risk of knee osteoarthritis: Systematic review and meta-analysis of prospective studies,” BMJ Open, vol. 5, no. 12, 2015, doi: 10.1136/bmjopen-2014-007568.
  • Su, Y P et al, “Strong association between metabolically-abnormal obesity and gallstone disease in adults under 50 years” BMC Gastroenterol 19, 117 (2019). https://doi.org/10.1186/s12876-019-1032-y
  • Yang, G et al, “The effects of obesity on venous thromboembolism: A review” Open J Prev Med. 2012 Nov; 2(4): 499–509. doi: 10.4236/ojpm.2012.24069
  • Bai, L et al, “Incident gout and weight change patterns: a retrospective cohort study of US adults” Arthritis Res Ther. 2021; 23: 69. Published online 2021 Mar 2. doi: 10.1186/s13075-021-02461-7
  • Klatsky, A L et al, “Body Mass Index and Mortality in a Very Large Cohort: Is It Really Healthier to Be Overweight?,” Perm. J., vol. 21, pp. 16–142, 2017, doi: 10.7812/TPP/16-142.
  • Heymsfield, S B et al, “Why are there race/ethnic differences in adult body mass index-adiposity relationships? A quantitative critical review,” Obes. Rev., vol. 17, no. 3, pp. 262–275, Mar. 2016, doi: 10.1111/obr.12358.
  • “Ethnic Differences in BMI and Disease Risk | Obesity Prevention Source | Harvard T.H. Chan School of Public Health.” [Online]. Available: https://www.hsph.harvard.edu/obesity-prevention-source/ethnic-differences-in-bmi-and-disease-risk/
  • Cossrow, N et al, “Race/Ethnic Issues in Obesity and Obesity-Related Comorbidities,” J. Clin. Endocrinol. Metab., vol. 89, no. 6, pp. 2590–2594, Jun. 2004, doi: 10.1210/jc.2004-0339.
  • “Appropriate body-mass index for Asian populations and its implications for policy and intervention strategies – Public Health – WHO international” Available: https://www.who.int/nutrition/publications/bmi_asia_strategies.pdf
  • Deurenberg-Yap, M et al, “The paradox of low body mass index and high body fat percentage among Chinese, Malays and Indians in Singapore.” Int J Obes Relat Metab Disord. 2000 Aug;24(8):1011-7. doi: 10.1038/sj.ijo.0801353. PMID: 10951540.
  • Valentino, G et al, “Body fat and its relationship with clustering of cardiovascular risk factors” Nutr Hosp. 2015;31(5):2253-2260 ISSN 0212-1611 • CODEN NUHOEQ S.V.R. 318
  • Lear, S A et al, “Ethnic Variation in Fat and Lean Body Mass and the Association with INS Resistance” The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, Volume 94, Issue 12, 1 December 2009, Pages 4696–4702, https://doi.org/10.1210/jc.2009-1030
  • Tillin, T et al, “The relationship between metabolic risk factors and incident cardiovascular disease in Europeans, South Asians, and African Caribbeans: SABRE (Southall and Brent Revisited) -- a prospective population-based study,” J. Am. Coll. Cardiol., vol. 61, no. 17, pp. 1777–1786, Apr. 2013, doi: 10.1016/j.jacc.2012.12.046.
  • Tanne, D et al, “Body Fat Distribution and Long-Term Risk of Stroke Mortality” Stroke. Originally published 31 Mar 2005 https://doi.org/10.1161/01.STR.0000162584.39366.1c
  • Chen, Y et al, “Association between body mass index and cardiovascular disease mortality in east Asians and south Asians: pooled analysis of prospective data from the Asia Cohort Consortium,” BMJ  Br. Med. J., vol. 347, p. f5446, Oct. 2013, doi: 10.1136/bmj.f5446.
  • Wen, C P et al, “Are Asians at greater mortality risks for being overweight than Caucasians? Redefining obesity for Asians” Public Health Nutrition, 12(4), 497-506. doi:10.1017/S1368980008002802
  • J. S. for the S. of O. The Examination Committee of Criteria for `Obesity Disease’ in Japan, “New Criteria for `Obesity Disease’ in Japan,” Circ. J., vol. 66, no. 11, pp. 987–992, 2002, doi: 10.1253/circj.66.987.
  • Zheng, W et al, “Association between Body-Mass Index and Risk of Death in More Than 1 Million Asians,” N. Engl. J. Med., vol. 364, no. 8, pp. 719–729, Feb. 2011, doi: 10.1056/NEJMoa1010679.
  • Aekplakorn, W et al, “Obesity indices and cardiovascular risk factors in Thai adults.” Int J Obes 30, 1782–1790 (2006). https://doi.org/10.1038/sj.ijo.0803346
  • Choi, S E et al, “Do Risk Factors Explain the Increased Prevalence of Type 2 Diabetes Among California Asian Adults?” J Immigr Minor Health. 2011; 13(5): 803–808. Published online 2010 Oct 9. doi: 10.1007/s10903-010-9397-6
  • Swinburn, B et al, “Body size and composition in Polynesians” Int J Obes 23, 1178–1183 (1999). https://doi.org/10.1038/sj.ijo.0801053
  • Young, D R et al, “Associations of overweight/obesity and socioeconomic status with hypertension prevalence across racial and ethnic groups,” J. Clin. Hypertens., vol. 20, no. 3, pp. 532–540, Mar. 2018, doi: https://doi.org/10.1111/jch.13217.
  • Maskarinec, G et al, “Diabetes Prevalence and Body Mass Index Differ by Ethnicity: The Multiethnic Cohort” Ethn Dis. 2009; 19(1): 49–55. PMCID: PMC2702477
  • Aleman-Mateo, H et al, “Elderly Mexicans have less muscle and greater total and truncel fat compared to African-Americans and Caucasians with the same BMI” J Nutr Health Aging. 2009 Dec; 13(10): 919. doi: 10.1007/s12603-009-0252-1
  • Cossrow, N et al, “Race/Ethnic Issues in Obesity and Obesity-Related Comorbidities” The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, Volume 89, Issue 6, 1 June 2004, Pages 2590–2594, https://doi.org/10.1210/jc.2004-0339
  • Berber, A et al, “Anthropometric indexes in the prediction of type 2 diabetes mellitus, hypertension and dyslipidaemia in a Mexican population,” Int. J. Obes., vol. 25, no. 12, pp. 1794–1799, 2001, doi: 10.1038/sj.ijo.0801827.
  • Chirinos, D A et al, “Defining Abdominal Obesity as a Risk Factor for Coronary Heart Disease in the U.S.: Results From the Hispanic Community Health Study/Study of Latinos (HCHS/SOL)” Diabetes Care Aug 2020, 43 (8) 1774-1780; DOI: 10.2337/dc19-1855
  • Elo, I T et al, “The Contribution of Weight Status to Black-White Differences in Mortality” Biodemography Soc Biol. 2017; 63(3): 206–220. doi: 10.1080/19485565.2017.1300519
  • “9 The evidence | BMI: preventing ill health and premature death in black, Asian and other minority ethnic groups | Guidance | NICE.” [Online]. Available: https://www.nice.org.uk/guidance/ph46/chapter/9-The-evidence.
  • Alammar, M et al, “Diagnostic Accuracy of Body Mass Index (BMI) When Diagnosing Obesity in a Saudi Adult Population in a Primary Care Setting, Cross Sectional, Retrospective Study” Diabetes Metab Syndr Obes. 2020; 13: 2515–2520. Published online 2020 Jul 14. doi: 10.2147/DMSO.S263063
  • Bennet, L et al, “BMI and waist circumference cut-offs for corresponding levels of INS sensitivity in a Middle Eastern immigrant versus a native Swedish population – the MEDIM population based study” BMC Public Health. 2016; 16: 1242. Published online 2016 Dec 9. doi: 10.1186/s12889-016-3892-1
  • Al-Raddadi, R et al, “The prevalence of obesity and overweight, associated demographic and lifestyle factors, and health status in the adult population of Jeddah, Saudi Arabia,” Ther. Adv. Chronic Dis., vol. 10, p. 2040622319878997, Jan. 2019, doi: 10.1177/2040622319878997.
  • Abell, J E et al, “Differences in Cardiovascular Disease Mortality Associated With Body Mass Between Black and White Persons,” Am. J. Public Health, vol. 98, no. 1, pp. 63–66, Jan. 2008, doi: 10.2105/AJPH.2006.093781.
  • Batsis, J A et al, “Diagnostic Accuracy of Body Mass Index to Identify Obesity in Older Adults: NHANES 1999–2004” Int J Obes (Lond). 2016 May; 40(5): 761–767. Published online 2015 Dec 1. doi: 10.1038/ijo.2015.243
  • Michigan State University. "BMI Not Accurate Indicator Of Body Fat, New Research Suggests." ScienceDaily. ScienceDaily, 7 March 2007. Available: www.sciencedaily.com/releases/2007/03/070305202535.htm
  • Sperrin, M et al, “Body mass index relates weight to height differently in women and older adults: serial cross-sectional surveys in England (1992-2011)” J. Public Health (Oxf)., vol. 38, no. 3, pp. 607–613, Sep. 2016, doi: 10.1093/pubmed/fdv067.
  • Weir CB, et al, “BMI Classification Percentile And Cut Off Points.” In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan
  • “What Is My Ideal Body Fat Percentage? - Healthline” [Online] Available: https://www.healthline.com/health/exercise-fitness/ideal-body-fat-percentage
  • Nuttall, F Q. “Body Mass Index: Obesity, BMI, and Health: A Critical Review” Nutr Today. 2015 May; 50(3): 117–128. Published online 2015 Apr 7. doi: 10.1097/NT.0000000000000092
  • Karastergiou, K et al, “Sex differences in human adipose tissues – the biology of pear shape,” Biol. Sex Differ., vol. 3, no. 1, p. 13, 2012, doi: 10.1186/2042-6410-3-13.
  • Nauli, A M et al, “Why Do Men Accumulate Abdominal Visceral Fat?” Front. Physiol., vol. 10, p. 1486, Dec. 2019, doi: 10.3389/fphys.2019.01486.
  • Thorpe Jr., R J et al, “Aging, Obesity, and Mortality: Misplaced Concern About Obese Older People?” Res Aging. 2004 Jan 1; 26(1): 108–129. doi: 10.1177/0164027503258738
  • Yanovski, J A “Pediatric obesity. An introduction” Appetite. 2015 Oct 1; 93: 3–12. Published online 2015 Mar 30. doi: 10.1016/j.appet.2015.03.028
  • “About Child & Teen BMI – Center for Disease Control and Prevention” Available: https://www.cdc.gov/healthyweight/assessing/bmi/childrens_bmi/about_childrens_bmi.html
  • Chung, S “Growth and Puberty in Obese Children and Implications of Body Composition” J Obes Metab Syndr. 2017 Dec; 26(4): 243–250. Published online 2017 Dec 30. doi: 10.7570/jomes.2017.26.4.243
  • St-Onge, M P et al, “Body composition changes with aging: The cause or the result of alterations in metabolic rate and macronutrient oxidation?” Nutrition. 2010 Feb; 26(2): 152–155. Published online 2009 Dec 8. doi: 10.1016/j.nut.2009.07.004
  • Studenski, S A et al, “The FNIH sarcopenia project: rationale, study description, conference recommendations, and final estimates,” J. Gerontol. A. Biol. Sci. Med. Sci., vol. 69, no. 5, pp. 547–558, May 2014, doi: 10.1093/gerona/glu010.
  • McKee, A et al, “Obesity in the Elderly” In: Endotext [Internet]. South Dartmouth (MA): MDText.com, Inc.; 2000.
  • Van Der Valk, E S et al, “A comprehensive diagnostic approach to detect underlying causes of obesity in adults” Obesity Reviews First published: 01 March 2019 https://doi.org/10.1111/obr.12836
  • Hetherington-Rauth, M et al, “Comparison of direct measures of adiposity with indirect measures for assessing cardiometabolic risk factors in preadolescent girls” Nutr J. 2017; 16: 15. Published online 2017 Feb 23. doi: 10.1186/s12937-017-0236-7
  • Janssen, I et al, “Waist circumference and not body mass index explains obesity-related health risk” The American Journal of Clinical Nutrition, Volume 79, Issue 3, March 2004, Pages 379–384, https://doi.org/10.1093/ajcn/79.3.379
  • Robert Ross et al, “Waist circumference as a vital sign in clinical practice: a Consensus Statement from the IAS and ICCR Working Group on Visceral Obesity” Nat Rev Endocrinol. 2020; 16(3): 177–189. Published online 2020 Feb 4. doi: 10.1038/s41574-019-0310-7
  • “Why is my waist size important? - NHS.” [Online]. Available: https://www.nhs.uk/common-health-questions/lifestyle/why-is-my-waist-size-important/.
  • “Metabolic syndrome - Symptoms and causes - Mayo Clinic.” [Online]. Available: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/metabolic-syndrome/symptoms-causes/syc-20351916
  • “Metabolic Syndrome – Cedars Sinai” [Online]. Available: https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/m/metabolic-syndrome.html
  • “Metabolic Syndrome | NHLBI, NIH.” [Online]. Available: https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/metabolic-syndrome
  • “HDL cholesterol: How to boost your ‘good’ cholesterol - Mayo Clinic.” [Online]. Available: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/in-depth/hdl-cholesterol/art-20046388.
  • Yanai, H et al, “The underlying mechanisms for development of hypertension in the metabolic syndrome” Nutr J. 2008; 7: 10. Published online 2008 Apr 17. doi: 10.1186/1475-2891-7-10
  • “What is Cardiovascular Disease? | American Heart Association.” [Online]. Available: https://www.heart.org/en/health-topics/consumer-healthcare/what-is-cardiovascular-disease
  • “Type 2 Diabetes - Symptoms | ADA.” [Online]. Available: https://www.diabetes.org/diabetes/type-2/symptoms.
  • Arenillas, J F et al, “The Metabolic Syndrome and Stroke - Potential Treatment Approaches” Stroke Originally published 31 May 2007 https://doi.org/10.1161/STROKEAHA.106.480004
  • Lin, H et al, “The prevalence, metabolic risk and effects of lifestyle intervention for metabolically healthy obesity: a systematic review and meta-analysis: A PRISMA-compliant article” Medicine (Baltimore). 2017 Nov; 96(47): e8838. Published online 2017 Nov 27. doi: 10.1097/MD.0000000000008838
  • Hinnouho, G M et al, “Metabolically healthy obesity and risk of mortality: does the definition of metabolic health matter?,” Diabetes Care, vol. 36, no. 8, pp. 2294–2300, Aug. 2013, doi: 10.2337/dc12-1654.
  • Eknoyan, G. “Adolphe Quetelet (1796–1874) — the average man and indices of obesity” Nephrology Dialysis Transplantation, Volume 23, Issue 1, January 2008, Pages 47–51, https://doi.org/10.1093/ndt/gfm517
  • Abou Ziki, M D et al, “Metabolic Syndrome: Genetic Insights into Disease Pathogenesis” Curr Opin Lipidol. 2016 Apr; 27(2): 162–171. doi: 10.1097/MOL.0000000000000276
  • Kolb, H et al, “Environmental/lifestyle factors in the pathogenesis and prevention of type 2 diabetes.” BMC Med 15, 131 (2017). https://doi.org/10.1186/s12916-017-0901-x
  • Jensen, M D “Role of Body Fat Distribution and the Metabolic Complications of Obesity” J Clin Endocrinol Metab. 2008 Nov; 93(11 Suppl 1): S57–S63. doi: 10.1210/jc.2008-1585
  • Wildman, R P et al, “The Obese Without Cardiometabolic Risk Factor Clustering and the Normal Weight With Cardiometabolic Risk Factor Clustering: Prevalence and Correlates of 2 Phenotypes Among the US Population (NHANES 1999-2004),” Arch. Intern. Med., vol. 168, no. 15, pp. 1617–1624, Aug. 2008, doi: 10.1001/archinte.168.15.1617.
  • Bhaskaran, K et al, “Association of BMI with overall and cause-specific mortality: a population-based cohort study of 3.6 million adults in the UK” Lancet Diabetes Endocrinol. 2018 Dec; 6(12): 944–953. doi: 10.1016/S2213-8587(18)30288-2
  • https://obesitycanada.ca/wp-content/uploads/2021/05/6-Obesity-Assessment-v6-with-links.pdf 

Aici puteți găsi medicul sau clinica din zona dumneavoastră pentru a discuta despre gestionarea greutății.

 

 

Găsiți acum

RO25OB00040,  martie 2025

A fost acest articol util pentru dumneavoastră?

S-ar putea să vă placă

Cum poate fi prevenită obezitatea: prin efort comun

Cum poate fi prevenită obezitatea: prin efort comun

În lumea cu ritm rapid de astăzi, obezitatea a devenit o preocupare tot mai mare pentru oamenii de toate vârstele. Odată cu creșterea stilului de viață sedentar și a prevalenței alegerilor alimentare nesănătoase, problema obezității a atins niveluri alarmante. Este esențial să abordăm această problemă printr-un efort concentrat din partea persoanelor, comunităților și decidenților.

Colaborați cu medicul dumneavoastră pentru un program de gestionarea greutății
5 min. read

Colaborați cu medicul dumneavoastră pentru un program de gestionarea greutății

Ați încercat să vă gestionați greutatea, dar fără a face niciun progres major? Sunteți abia la început și nu sunteți sigur ce să faceți? Aflați cum puteți discuta cu medicul dumneavoastră pentru a vă gestiona greutatea și cei 5 pași pentru a vă începe propriul program de gestionare a obezității.

Găsiți mai multe articole conexe